Lansarea Pactului pentru Industrie Curată de către Comisia Europeană, pe 26 februarie 2025, marchează o etapă fundamentală în redefinirea politicii industriale europene în contextul tranziției ecologice. Acest pact oferă o foaie de parcurs strategică ce îmbină obiectivele de competitivitate industrială cu imperativele decarbonizării, având în centrul său un nou instrument-cheie: Cadrul pentru Ajutoare de Stat destinat Industriei Curate (Clean Industry State Aid Framework – CISAF).

Adoptarea CISAF vine într-un moment critic. În pofida angajamentelor asumate prin Pactul Verde European și a obiectivelor climatice pentru 2030 și 2050, investițiile private în tehnologii curate și procese industriale decarbonizate rămân insuficiente. Tranziția necesită o finanțare masivă, estimată la peste 100 de miliarde de euro, care nu poate fi asigurată doar prin mecanisme de piață sau investiții private. În acest context, intervenția statului devine imperativă.

CISAF este răspunsul instituțional al Uniunii Europene la aceste provocări, oferind statelor membre mai multă flexibilitate în acordarea ajutoarelor de stat, în special pentru proiectele care contribuie direct la tranziția verde a industriei. Comisia propune o viziune pragmatică: politica de concurență nu este un obstacol în calea tranziției ecologice, ci un catalizator, atâta timp cât intervențiile publice sunt justificate, proporționale și nu generează distorsiuni nejustificate în piața internă.

• Aspecte generale:
  

Ajutoarele de stat pot contribui la obiectivele Pactului pentru o Industrie Curată, dar nu pot rezolva problemele. Noul cadru completează reglementările existente în materie de ajutoare de stat (CEEAG, RAG, GBER), care vor rămâne în continuare aplicabile, și înlocuiește Cadrul Temporar pentru Criză și Tranziție (TCTF), oferind un set clar de simplificări procedurale pentru implementarea rapidă a proiectelor strategice. De asemenea, vizează menținerea coerenței cu regulamentele existente.

Noul cadru CISAF a fost adoptat la data de 25 iunie și înlocuiește TCTF, cu aplicabilitate până la 31 decembrie 2030.

Asemenea cadrului TCTF, schemele de ajutor de stat notificate în baza CISAF vor fi prioritizate față de cele adoptate pe baza CEEAG și vor beneficia de o procedură accelerată de aprobare, ce poate dura câteva săptămâni, în funcție de ritmul autorităților naționale.

• Principalele elemente de noutate introduse de CISAF:
  

Capacity Mechanisms și Power Purchase Agreements (PPAs)

Printre principalele elemente de noutate aduse de CISAF, spre deosebire de cadrul anterior TCTF, se numără includerea mecanismelor de capacitate și a contractelor de achiziție de energie – Power Purchase Agreements (PPAs), menite să susțină securitatea energetică.

Această evoluție reflectă maturizarea pieței energetice europene. Sprijinul public nu mai vizează finanțarea directă a tuturor investițiilor, ci crearea condițiilor pentru atragerea capitalului privat. În viitor, schemele simple, cum ar fi finanțarea directă a capacităților de stocare, vor fi înlocuite de măsuri „demand response” pentru a maximiza impactul și a integra mai eficient piața energetică europeană.

Este important de reiterat că, pe viitor, finanțarea capacităților clasice de stocare nu va mai fi permisă; în schimb, va fi promovată finanțarea soluțiilor „demand response”.

De asemenea, în cadrul Pactului pentru o Industrie Curată (Clean Industrial Deal) se introduce un element nou de maximă importanță: încurajarea cererii pentru produse curate fabricate în Uniunea Europeană, prin introducerea criteriilor de sustenabilitate, reziliență și preferință europeană în achizițiile publice pentru sectoarele strategice, fără a fi considerate în contradicție cu normele WTO.

Categorii de proiecte eligibile în cadrul CISAF – măsuri comune aplicabile atât în cazul intervențiilor privind accelerarea dezvoltării energiilor regenerabile, cât și în cazul investițiilor în măsuri de decarbonizare a industriei și creșterea eficienței energetice.

• Panorama proiectelor
  

Noul cadru pentru ajutoare de stat CISAF include o listă de categorii de proiecte pentru care Comisia Europeană extinde posibilitățile de acordare a ajutoarelor de stat.

• Accelerarea energiei regenerabile
  

Autoritățile naționale pot stimula producția de energie din surse regenerabile, cum ar fi energia solară, eoliană și biogaz. De asemenea, pot promova producția de combustibili regenerabili de origine non-biologică (RFNBO). Condiția este ca proiectele să fie finalizate în termen de 36 de luni, iar autoritățile trebuie să includă clauze de penalizare pentru nerealizarea proiectului la termen. Se pot finanța și capacități de stocare pentru RFNBO, biocombustibili, biogaz și combustibili sustenabili, precum și pentru electricitate și energie termică. Autoritățile pot acorda până la 45% sprijin investițional pentru accelerarea proiectelor de energie sustenabilă. Sprijin operațional este posibil, cu condiția ca beneficiarul să ramburseze eventualele profituri suplimentare autorităților naționale, prin mecanismul „contract pentru diferență”.

Decarbonizarea industriei

Autoritățile pot finanța proiecte care conduc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau la o scădere semnificativă a consumului energetic în industrie. Acestea includ investiții în economisirea energiei și electrificarea proceselor industriale. În decarbonizarea căldurii industriale, prioritare sunt electrificarea directă și utilizarea căldurii regenerabile, fiind posibile și alte soluții, în anumite condiții.

Măsuri comune aplicabile atât în cazul intervențiilor privind accelerarea dezvoltării energiilor regenerabile, cât și în cazul investițiilor în decarbonizarea industriei și creșterea eficienței energetice

În ceea ce privește principalele tipuri de intervenții privind accelerarea dezvoltării energiilor regenerabile, decarbonizarea industriei și creșterea eficienței energetice, care reprezintă piloni centrali ai noului cadru CISAF, sunt prevăzute măsuri comune menite să simplifice acordarea ajutoarelor de stat și să reducă sarcina administrativă.

Astfel, autoritățile naționale trebuie să adopte scheme de ajutor de stat pentru facilitarea acordării sprijinului. Comparativ cu condițiile impuse de CEEAG, aceste scheme aduc beneficii importante: nu este necesară consultarea publică prealabilă, există excepții de la procedurile obligatorii de licitație, intensitatea ajutorului este stabilită administrativ, iar proiectele cu „sigiliul de suveranitate” (Sovereignty Seal), care necesită finanțare națională suplimentară, pot obține beneficii suplimentare.

Deși noul cadru CISAF aduce numeroase beneficii și simplificări în procesul de acordare a ajutoarelor de stat, experiența acumulată în aplicarea TCTF a demonstrat că statele membre cu o capacitate administrativă redusă, precum România, nu au reușit să valorifice pe deplin această procedură accelerată. Implementarea eficientă a acestui tip de sprijin presupune un ritm alert de reacție din partea autorităților naționale și un schimb rapid, coerent și constant cu Comisia Europeană, cerințe care au reprezentat un obstacol în trecut.

În acest context, este esențial ca România să identifice soluții concrete pentru a remedia acest deficit de capacitate. O opțiune plauzibilă este colaborarea cu firme de consultanță cu experiență în domeniu, care pot sprijini elaborarea schemelor de ajutor de stat, a ghidurilor de finanțare și a documentației necesare, contribuind astfel la creșterea calității și vitezei de reacție în procesul de notificare și implementare.