În perioada 8-11 septembrie 2025, Parlamentul European se reunește în sesiune plenară la Strasbourg pentru a dezbate și vota o serie de teme de interes major pentru Uniunea Europeană și partenerii săi. Sesiunea plenară este cea mai importantă etapă a procesului decizional european, în care toți europarlamentarii se reunesc pentru a discuta, modifica și adopta legislația UE, precum și pentru a adopta poziții oficiale pe teme esențiale.

Printre subiectele principale se numără discursul președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen privind Starea Uniunii (SOTEU), discursul susținut de Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața agresiunii rusești, raportul ,,Draghi” privind creșterea competitivității firmelor din Uniunea Europeană, acțiunile UE pentru oferirea de garanții de securitate Ucrainei și criza umanitară din Gaza.

Astfel, regăsim pe agenda sesiunii plenare:

• Discursul privind Starea Uniunii (SOTEU) al Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen 
  

Starea Uniunii reprezintă discursul anual pe care președintele Comisiei Europene îl susține în fața Parlamentului European. Prin această declarație, președintele Comisiei are șansa de a expune prioritățile Uniunii pentru anul următor, fiind totodată o ocazie de a anunța posibile noi inițiative și de a reflecta asupra măsurilor adoptate până în prezent. Declarația este urmată de o dezbatere cu deputații din Parlamentul European.

Pe 10 septembrie, președinta Ursula von der Leyen va rosti  discursul SOTEU, oferind viziunea sa strategică privind direcțiile de acțiune ale Uniunii Europene pentru perioada următoare.

• Discurs susținut de Maia Sandu și dezbatere privind consolidarea rezilienței Republicii Moldova la amenințările Rusiei
  

Pe 9 septembrie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va susține un discurs în plenul Parlamentului European și va avea mai multe întrevederi cu demnitari europeni. De asemenea, se va întâlni cu oficiali ai Consiliului Europei, în contextul preluării de către Republica Moldova, începând cu noiembrie 2025, a Președinției Comitetului de Miniștri pentru șase luni.

Va avea loc, de asemenea, negocierea și votarea unei rezoluții, co-inițiată de Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE) și co-raportor al Parlamentului European pentru Planul European de Creștere, privind reiterarea sprijinului Parlamentului European pentru procesul de aderare al Republicii Moldova la UE. 

În plus, va avea loc și o dezbatere despre principalele elemente ce vor fi incluse în rezoluție, precum integrarea europeană a Republicii Moldova, sprijin în fața agresiunii ruse și fondurile europene.

• Raportul ,,Draghi” - Investiții și reforme pentru stimularea competitivității europene și crearea unei uniuni a piețelor de capital
  

Un alt punct important care va fi discutat în plenul Parlamentului European îl reprezintă raportul creat de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, pe tema consolidării competitivității europene și facilitarea finanțării investițiilor.

Raportul subliniază necesitatea unor mecanisme financiare coordonate la nivel european, pentru a stimula creșterea și diversificarea surselor de capital. Astfel, Uniunea Europeană urmărește crearea unui mediu în care firmele să prospere, iar cetățenii să aibă șanse egale, fără a mai depinde doar de factorii tradiționali ai creșterii economice.

Câteva propuneri din raportul lui Draghi au fost deja adoptate de Comisia Europeană, acesta urmând să fie în continuare analizat în sesiunea plenară a Parlamentului.

• Acțiuni ale UE în vederea obținerii unor garanții de securitate și a unei păci drepte pentru Ucraina
  

Parlamentul European reiterează sprijinul strategic pentru Ucraina și pentru dreptul acesteia la autoapărare. Pentru a descuraja în continuare agresiunile Rusiei, Parlamentul subliniază că UE trebuie să contribuie la garanții solide de securitate pentru Ucraina.


Un factor important de discuție îl va reprezenta și recenta adunare a “Coaliției celor dispuși” (eng. Coalition of the Willing) de pe 3 septembrie, la care a participat și președintele ucrainean Volodimir Zelensky. 26 de țări din alianță s-au angajat să ofere Ucrainei garanții de securitate.

• Fâșia Gaza într-un punct critic: acțiuni ale UE împotriva foametei, nevoia urgentă de a elibera ostaticii și de a avansa înspre soluția cu două state
  

Deputații europeni vor discuta deteriorarea gravă a situației umanitare din Fâșia Gaza, unde populația civilă se confruntă cu foamete și lipsa resurselor de bază. Parlamentul solicită intensificarea eforturilor diplomatice pentru eliberarea ostaticilor și reafirmă necesitatea unei soluții politice sustenabile, bazate pe coexistența a două state.

• Fondul social european Plus (FSE+): măsuri specifice de abordare a provocărilor strategice
  

Parlamentul European va analiza modul în care FSE+ poate sprijini statele membre în tranziția verde și digitală, precum și în reducerea inegalităților sociale. De asemenea, se vor discuta alocări specifice pentru tineret, ocuparea forței de muncă și sprijinirea grupurilor vulnerabile afectate de schimbările economice.

• Viitorul agriculturii și politica agricolă comună după 2027
  

Eurodeputații vor evalua perspectivele pentru politica agricolă comună (PAC) în contextul crizei climatice și al presiunilor asupra fermierilor. Se vor analiza instrumentele necesare pentru a asigura securitatea alimentară, competitivitatea agriculturii europene și tranziția către practici sustenabile după 2027.

• Punerea în aplicare a acordului UE-SUA
  

În cadrul sesiunii se va discuta stadiul implementării acordurilor comerciale și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. Accentul va fi pus pe consolidarea parteneriatului transatlantic, inclusiv în domeniul securității, al energiei și al standardelor tehnologice.

• Impozitarea marilor platforme digitale în contextul evoluțiilor internaționale
  

Parlamentul va dezbate progresele realizate la nivelul OCDE și G20 privind impozitarea echitabilă a giganților digitali. Eurodeputații cer un cadru european robust pentru a asigura o competiție loială și o distribuție corectă a veniturilor fiscale generate de marile companii tehnologice.

• Modificarea fondurilor de coeziune (FEDR, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă)
  

Deputații europeni vor analiza propunerile de ajustare a fondurilor de coeziune, astfel încât acestea să răspundă mai eficient nevoilor de dezvoltare regională, tranziției verzi și digitale. Accentul va fi pus pe flexibilitate și pe direcționarea resurselor către regiunile cele mai afectate de transformările economice.